Conditio sine qua non (lat. „Condiție fără care nu se poate...”) și aici se subînțelege: „fără de care nu se poate admite”, sau „nu se poate face”, sau „nu se poate concepe” etc. Tocmai fiindcă această formulă lapidară și foarte expresivă se poate aplica în foarte diverse împrejurări (și într-adevăr, e des întîlnită), ea e întotdeauna întrebuințată în latinește în toate limbile, traducîndu-se numai cuvîntul conditio, adică se spune: condiție sine qua non. În Ce-i de făcut?, Lenin scrie: „...tocmai ceea ce «Uniunea» consideră ca o condiție sine qua non a trăiniciei viitorului acord etc....” (Opere, vol. 5, pag. 505).